miercuri, noiembrie 19, 2008

poze din spectacol

si iata niste poze de prin spectacol, culise, s.a.


nea fane isi povesteste aventura lui prin noua lume.

robertica il acuza pe nea fane de uciderea porcului.

doinita isi relateaza adevarurile. "fericirea=a nu suferi"

marinica si boschetarimea.poveste nespusa.

despre dumnezeu, sau cum sa ne pocaim.

nepotii si nea fane. acuze si scuze.

ingerul. sau ai sa mori.afisto si inscenarea (pe fundal)
dorel si "dumnezeu"

dorel, "dumnezeu", nea fane si grupul statuar etern.

ia'ti mireasa sau despre cuplu.

"ziua" lui nea fane.

aplauze. pe merit.

eu dupa spectacol.... atentie la privirea lui.misto om.

eu le repetitiile generale.

eu crizat. nu mergeau luminile cum voiam eu.

sâmbătă, noiembrie 15, 2008

si a fost...


ce pot sa inteleg eu din tot ce mi se intampla?
nu pot sa inteleg decat ca e mai bine sa fii singur decat sa traiesti singuratatea.
ma doare.
ma doare foarte tare cand vad idioti in jurul meu.
aseara...s'a finalizat unul din proiectele pe care le'am visat de mult timp.
sa lucrez cu detinuti.
cu oameni care au incalcat legea. oameni care nu mai sunt oameni. sau cel putin asa se spune despre ei.
ma astept la repercusiuni. ma astept la rautati. oamenii defel se cred geniali.
oamenii sunt prosti.
aseara am avut dovada clara a acestui lucru.
a fost...la ateneu...spectacolul haina de om. in regia mea. actorii au fost detinuti ai penitenciarului din iasi. "actori"...care au avut momente de sinceritate pe scena de se pisau pe 80% din actorii nationalului iesean. plangeam la repetitii aproape.
nu stiu de ce... nimeni nu ma poate intelege...
recunosc...sunt un animal. un pervers...dar...oamenii astia s'au lipit de sufletul meu.
nu stiu nici ce sa spun.
tot aseara...dupa spectacol...o tipa...(psiholog)...m'a felicitat : "felicitari pentru Kitsch"...nu imi venea sa cred...am intrebat'o apoi ce inseamna kitsch...nu a stiut sa imi defineasca. m'a distrat initial...apoi mi'a explicat ea mie ca textul asta trebuia jucat ceva gen teatru antic. sau cel putin shakespeare'an. ca era un mesaj al piesei. apoi eu i'am spus ca omul...ca sa se sensibilizeze ... trebuie sa treaca prin cat mai multe stari...diferite...cu treceri cat mai rapide si bruste...sa rada...sa lase capul in jos...sa rada din nou...sa se simta tare...iar sa rada...sa se sperie...si iar sa rada...ca apoi ... abia la final...saplanga...sa se sensibilizeze...sa plece, cu un nod in gat...cu ochii umeziti...dupa o discutie de gen...mi'a zis ca oricum am facut spectacolul asta ca sa imi fac eu o imagine...ca sa ma folosesc de numele alinei horeanu...mi s'a parut jenant si degradant...eu nu am stiut pana acum 5 zile ce au facut ei...si ...recunosc...nici acum nu stiu ce au facut acesti detinuti...decat alina horeanu...pentru ca ma enervasem ca stirile si ziarele o prezentau pe ea si nu proiectul in sine. pre si mai marea mea rusine...eu nici nu stiu cum ii cheama...decat ca personaje.
asta pentru ca am vrut sa fac ceva pentru ei...si sa le arat ca exista oameni care le dau a doua sansa...pentru ca da...doar asa se pot reeduca...dandu'li'se credit. asa pot trai din nou.
eu ii iubesc mult.
m'am saturat de atatia oameni cetateni...care sunt mai salbatici ca acesti puscariasi. de o mie de ori.daca as putea...cand ar iesi de acolo acesti oameni...i'as lua si i'as angaja...si le'as da un pat si o masa...
nu spun ca nu merita sa faca detentia...daca au gresit, sa plateasca...dar...dupa ce au platit...nu mai au de ce suferi. nu inteleg oamenii astia.
cert e ca spectacolul...in pofida tuturor piedicilor, a fost o reusita...
cert e...ca am inteles din nou ca am avut dreptate. ca din nou mi'am motivat dorinta de a face regie.
dorinta de a face oamenii sa se simta prost. prosti. mici. si eu sunt unul din astia...dar nici chiar in halul asta.
oamenii...sunt adorabili...pacat ca nu pot intelege si defini rautatea lor. de care sufera.
as vrea sa scriu atat de multe. as vrea sa spun cum m'au facut acesti detinuti...sa ma gandesc acum la ei...si sa constientizez ca mi'e deja dor de ei.
as vrea sa scriu cat de multe m'au invatat...din pacate...traiesc intr'un univers care nu imi da voie sa imi fac o ordine in mine. dar cu timpul...
la un moment dat voi spune ca "<> candva o perioada cand am lucrat cu oameni care doreau sa redevina oameni".
sper doar sa nu dispara ce au invatat alaturi de mine. eu sigur nu voi uita ce am invatat de la ei.
le multumesc mult. acum...voi scrie numele lor...de pe caietul program din fata mea. si poreclele lor date de mine.


nea fane - francisc stroescu
dorel groparu - cristian barsan
afisto - costel dura
stelica haidau - costel popa
doinita - alina horeanu
robertica - ioan avram
marinica - andrei mardare
lucian - teodor dominte
laura - petronela nicoara
misionarul - sandu alexandru.
va iubesc mult.